O fenomenologie inumană
Despre horror-ul cosmosului
&
Despre horror-ul corpului
Aceste prezentări se inspiră dintr-o întrebare centrală filozofiei contemporane: în ce măsură este simțul identității noastre informat de materialitatea corpului? Dacă fenomenologia s-a ocupat de această întrebare, a făcut asta în mare măsură din perspectiva experienței trăite, din punctul de vedere al unei istorii personale. Dar există un alt aspect al acestei relații între materialitate și subiectivitate care rezistă experienței. Mai întunecată și mult mai obscură, prefigurând ceva de neînțeles, această cealaltă latură a corpului a fost în mare măsură neglijată de fenomenologie. Este un corp străin - alien - alienat și alienant. Aceste două prezentări abordează materialitatea alien a corpului din două perspective suprapuse: horror-ul cosmic și horror-ul corpului, ambii poli fiind uniți de o teză care îi cuprinde pe amândoi: horror-ul cosmosului este horror-ul corpului și horror-ul corpului este horror-ul cosmosului. Această întrepătrundere a alien-ului și a umanului care ocupă același corp este denumită inumanitate.
I
În cazul horror-ului cosmic, se pune întrebarea: în ce măsură umanitatea este constituită de materialitatea pământului ca o planetă discretă? Împotriva ideii că suntem constituiți ca și "corpuri terestre", interoghez posibilitatea că datorăm existența noastră pe această planetă unei istorii în afara umanității și a pământului.
Ceea ce este important în acest gând este întrebarea dacă un subiect uman poate avea o relație cu materia străină (alien) fără sa reducă materialitatea la ceva antropocentric. Recurgând la Merleau-Ponty, se poate formula în felul următor: departe de o scânteie vitală manifestă în experiența pe care o avem despre lucruri, viața corpului se prezintă ca o aberație a cosmosului, și se înscrie astfel în conceptul de horror.
II
În a doua prezentare urmăresc materialitatea acestei vieți (lifeworld) mai îndeaproape, punând accentul pe fenomenologia horror-ului corpului. Aceasta necesită abandonarea unui anume concept al corpului așa cum este el prezentat în fenomenologie. În locul corpului ca aparținând sieși, o altă perspectivă asupra corpului se conturează în care acesta este posedat de către o voință provenind din alt loc și timp. Pentru a clarifica aceasta afirmație fenomenologia lui Merleau-Ponty este aliniată cu lumile ficționale ale lui H. P. Lovrcraft și John Carpenter. Din această suprapunere vom vedea că numai din interiorul experienței trăite a corpului ca aparținând sieși putem începe să înțelegem horror-ul corpului ca aparținând unui altundeva fundamental anterior experienței.
Dylan Trigg este filozof, cercetător la University College Dublin, Departamentul de Filozofie. Din 2014 până în 2017 va fi bursier al universității din Memphis, Departmentul de Filozofie. Cercetarea sa se concentrează pe fenomenologie, psihanaliză și aspecte ale existenței corporale. Este autorul mai multor cărți dintre care cea mai recentă este The Thing: a Phenomenology of Horror [Creatura: o fenomenologie a horror-ului] (Zero Books, 2014) de la care pornesc aceste prezentări.
Prezentările au loc în standul
Unsorcery din cadrul expoziției
Ziua Dezvrăjirii și fac parte din
Congresul Pesimismului, o serie de evenimente organizate în legătură cu cursul Biroului de Cercetări Melodramatice –
Afecte Mediatice – de la Universitatea Națională de Arte București. Această serie de evenimente a fost posibilă cu sprijinul Fundatiei Erste / Programul Patterns Lectures, WUS Austria, Salonul de proiecte și Tranzit România.
