În debutul celui de-al treilea sezon, Salonul de proiecte i-a invitat pe artiștii Matei Bejenaru și Dumitru Oboroc să formuleze o propunere care se materializează în expoziția de față. Subiectul ales de cei doi e percutant, actual, rezonând cu incertitudinile, dilemele și îngrijorările care traversează scena de artă contemporană din România. Cum este perceput artistul vizual în societatea contemporană? Cum este el afectat de relația cu diferite instituții care acționează normativ și constrângător? Cum poate rezista un artist tentativelor de delegitimare cu care se confruntă în mediul social atunci când el vrea să își manifeste atitudinea critică?
Matei Bejenaru propune o analiză a contextului artistic românesc, discutând situația sistemului artistic în timpul regimului comunist și în perioada actuală. Bazându-se pe o metodologie complexă și o cercetare de lungă durată, artistul concepe strategia unui „marș de gândire” ce are ca punct de plecare un spațiu expozițional istoric din București și ca punct final spațiul care găzduiește expoziția actuală. Mai mult decât începutul și sfârșitul acestui traseu, ceea ce contează este algoritmul de gândire care îl însoțește și care ia în calcul reflecția intelectuală, situațiile concrete și percepția subiectiv-emoțională. Experiența fizică, intelectuală, emoțională e sublimată în cadrul unui proces transformator care generează, pe baza unei metodologii conceptuale, o serie de obiecte ce condensează atitudinea artistului privind degradarea statutului artelor vizuale și a artistului în România.
Păstrând tradiția colaborărilor inter-generaționale, proiectul lui Matei Bejenaru este prezentat în tandem cu o instalație
nouă a tânărului artist Dumitru Oboroc. Mizând în principal pe limbajul fotografic, artistul este la rândul lui interesat de modularea unor idei în cadrul unui proces de înregistrare, transformare și reordonare a unor date reale. Reprezentarea individului este filtrată, dezmembrată și ulterior reasamblată, iar această recompunere e în mare măsură modelată de factori arbitrari. Dumitru Oboroc ne arată, o dată în plus, că subiectivitatea individului – respectiv a artistului – e permanent modelată de raportul ei cu instituțiile care reglementează viața în societatea contemporană.
La finalul expoziției este programată o discuție care va extinde unele dintre direcțiile de reflecție prilejuite de proiectul lui Matei Bejenaru. Cu acest prilej va fi lansată publicația-experiment De la artele plastice la artele vizuale concepută de Matei Bejenaru, Cătălin Gheorghe și Cristian Nae, publicație ce prezintă texte noi care detaliază metoda de lucru a lui Matei Bejenaru, analizând implicațiile teoretice și artistice care decurg din instalația realizată de el la Salonul de proiecte.
Ca platformă ce a încurajat producția de artă contemporană în România, Salonul de proiecte a beneficiat de susținerea Domnului Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană. Activitatea noastră de până acum nu s-ar fi putut desfășura fără sprijinul și încurajarea dânsului. Credem că programul nostru a avut și are un rol important în dinamica scenei de artă locale și avem încrederea că el va fi o prezență constantă și de acum înainte.
