MASĂ ROTUNDĂ ORGANIZATĂ ÎN CADRUL EXPOZIȚIEI „RELATĂRI DESPRE O SINGURĂTATE ZGOMOTOASĂ”
09.05.2024

Participante/participanți: Mădălina Brașoveanu, Irina Cărăbaș, Ciprian Mureșan, Cristian Nae, Anca Oroveanu, Magda Radu


Joi, 9 mai, 18.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1
Actor Ion Brezoianu 23-25, București

Vă invităm la masa rotundă organizată în jurul cărții Mădălinei Brașoveanu, „O singurătate destul de zgomotoasă. Practici artistice neconvenționale în Atelier 35 Oradea și gruparea MAMŰ din Târgu-Mureș, 1978–1989” (2022), publicație ce stă la baza expoziției deschise în prezent la Salonul de proiecte. Discuția își propune să aducă în atenție metodologia de cercetare mobilizată de autoare, îmbinând istoria orală cu investigarea arhivelor artiștilor și a arhivelor oficiale. Cartea – precum expoziția – reconstituie în detaliu un climat artistic care dezminte orice înțelegere facilă a artei din România în anii 1970-80, revelând etosul experimentalist al unor comunități restrânse de artiști care testau în permanență limitele actului artistic și „marjele de manevră” prin care acesta se putea manifesta. Discuția purtată în jurul cărții reliefează nu doar anvergura acestei cercetări, varietatea remarcabilă a resurselor identificate de autoare și incisivitatea analitică cu care sunt descrise dinamicile artistice individuale și colective, ci și caracterul ei unic în contextul istoriografiei de artă din România. Pentru artiștii contemporani și din perspectiva sistemului artistic actual, extrem de „zgomotos” și confuz, această narațiune istorică oferă lecții importante despre spiritul comunitar care ghida practicile artistice ale acelor vremuri, despre dorința de a crea împreună și a comunica dincolo de diviziuni geografice și presiuni politice insurmontabile.

Mădălina Braşoveanu este istoric de artă și curatoare, stabilită în Oradea. Cercetează arta din România și regiune din perioada socialismului de stat, cu un interes special pentru microcomunitățile artistice, arta conceptuală, istoria orală a artei, studiul arhivelor și expozițiilor. În 2019 și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Națională de Arte din București. A contribuit la mai multe publicații, printre care: „Artists & Agents. Performance Art and the Secret Services” (2019); „Cadre (in)vizibile. Retorici și practici expoziționale experimentale în arta din România în perioada 1965–1989” (2019). Între 2019 și 2022 a fost editor al ARTMargins Online.

Irina Cărăbaș este lector universitar la Departamentul de Istoria și Teoria Artei al Universității Naționale de Arte din București. A publicat cartea „Realismul socialist cu fața spre trecut. Instituții și artiști în România 1944–1953” și studii despre avangardă și realism socialist în reviste și volume colective.

Ciprian Mureșan este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Mureşan a expus în cadrul Pavilionului României la a 53-a ediție a Bienalei de la Veneția, la a 17-a ediție a Bienalei de la Sydney și în expoziția centrală la a 57-a ediție a Bienalei de la Veneția. Lucrările lui au fost expuse în instituții precum Centre Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; The San Francisco Museum of Modern Art; The New Museum, New York; SMAK, Ghent.

Cristian Nae este teoretician, curator și istoric de artă care activează ca profesor la Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași. Este interesat de istoria artei și a expozițiilor în Centrul și Estul Europei din perspectiva socialismului global și a studiului interferențelor culturale transnaționale și transregionale, precum și de studii vizuale. A fost cercetător asociat la Universitatea din California, Santa Barbara ca bursier Fulbright Senior (2023) si a fost senior consultant in proiecte de cercetare finanțate de Getty Foundation. A publicat articole și studii în reviste academice precum Third Text, Artmargins, Studies in Eastern European Cinema, precum și în volume colective publicate la edituri precum Routledge, de Gruyter sau Wiley-Blackwell. A co-editat publicația „Romanian Contemporary Art 2010-2020. Rethinking the Image of the World: Projects and Sketches” (Hatje Cantz, 2020) și a curatoriat participarea României la Bienala de la Veneția (2019).

Anca Oroveanu a predat timp de mulți ani la Universitatea Națională de Arte, unde continuă să coordoneze lucrări de doctorat. Între scrierile publicate de ea se numără „Teoria europeană a artei şi psihanaliza”, 2000, „Rememorare şi uitare. Scrieri de istorie a artei”, 2004, mai multe volume editate şi co editate, numeroase studii în reviste de specialitate şi traduceri. A fost începând din 1998 Coordonator Academic al Colegiului Noua Europă – Institut de studii avansate (NEC) din București, unde este actualmente Permanent Fellow. La Colegiul Noua Europă ea a coordonat programe de burse și de cercetare găzduite de institut, între care mai multe programe organizate de NEC cu sprijinul Fundației Getty. Cel mai recent dintre acestea a fost o serie de seminare de cercetare cu participare internațională sub titlul „Periodization in the History of Art and its Conundrums. How to tackle them in East-Central Europe”.

Magda Radu este co-fondatoarea Salonului de proiecte, București. A editat sau co-editat mai multe cataloage de expoziții și cărți, printre care „Paul Neagu – Monografia” (2023), „Arta în România între anii 1945–2000. O analiză din perspectiva prezentului” (2016), „André Cadere / Andrei Cădere” (2011). Este curatoare Participării României la a 57-a ediție a Bienalei de la Veneția (2017) cu proiectul „Geta Brătescu – Apariții” care a cuprins și publicația cu același nume. Recent a fost co-curatoarea expoziției retrospective Paul Neagu care a fost prezentată la Kunstmuseum Liechtenstein (2021), Neue Galerie Graz (2022) și Muzeul de Artă Timișoara (2022-23). În calitate de membră a echipei curatoriale Timișoara 2023 a conceput, alături de Corina Oprea, programul de performance ZONA &.



Imagine: Grupul MAMŰ, „Acțiune de 1 Mai”, 1979

Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului „Relatări despre o singurătate zgomotoasă”.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri: MAGMA Contemporary Medium; tranzit.ro/ București; Galeria Plan B; Departamentul Foto-Video, UNArte București

Sponsor: Corcova Roy & Dâmboviceanu